marți, 21 iunie 2011

Grown up? 2

era sa uit... acum iubeste sau crede asta.
de fapt vrea sa iubeasca dar poate ii este frica
de ce?
nici ea nu stie...
sau stie
a durut-o ceva odata, mai de mult
acum e rece pe din-afara
sti ca esti cu adevarat bun atunci cand ii simti caldura
dar e greu
nu imposibil
dar greu

C.

Grown up?

Mica. De fapt pot sa-i spun minuscula. Alearga de colo colo pentru ca nu are stare. Niciodata nu are. E o draguta. Vrea sa se joace. Acum de exemplu se invarte si numara cate piruete face. Rade si tine mainile ridicate. Rochita se ridica si ea si arata minunat. Toata lumea o priveste si zambeste. E ciudat cum toti zambesc cand se uita la un copil, o mana de om care intr-un final oricum creste.
Se plimba prin gradina, mai exact topaie. Nu calca tufele de capsuni pentru ca abia asteapta sa le manance cu zahar si frisca. De cand a descoperit frisca si zaharul le pune pe orice. Fetita care adora chestiile dulci, nu e o noutate. Ciudat este ca nu-i plac papusile barbie, decat atunci cand nu au capul pe umeri. Si asta o face si mai scumpa. Nu prea ii pasa ce crede lumea despre ea. Se simte bine, stie ce-i place de mica si stie ce vrea.
Bunica uda gradina. Asta a fost. Alearga cu o viteza incredibila spre balta formata intre doua randuri de rasaduri. Si plonjeaza magnific, perfect. Nu cred ca e prima oara cand sare in apa, dar cu siguranta e prima oara cand o face cu mare stil. E plina de noroi si da cu manutele in apa si stropeste tot in jur si, doamne, ce fericita poate sa fie.

A crescut acum.
Inca face multe prostii.
Dar acum nu mai stie exact ce vrea.
Nu mai sare in balti cu noroi.
Nu ii place barbie.
Inca rade cu o mare pofta.
Si inca nu are stare.
Dar ii este dor.
Ii este dor de ea mica.
Ii este dor de privirile sincere ale celor din jur.
Ii este dor de multe...
Si vrea multe...
Cred ca asta inseamna sa cresti.

C.

vineri, 17 iunie 2011

Real laughing.

Stii sa spui la revedere?
Sa spui pa si sa vezi zambete, nu lacrimi?
Dar stii sa postezi un zambet frumos pe chip si pe dinauntru sa te sfasii?
Da. Asta stii. Stii cum sa te prefaci ca e ok.
Nu-i ok. Niciodata nu e. E o mare minciuna si deja incepe sa fie al dracu de cretina replica asta.
Cred ca sunt inconjurata de prea multe fete zambitoare.
Prea multi zambesc fara sa aiba un chip senin.
Vreau bucurie cu adevarat.
Imi sclipesc ochii.
Mi se inrosesc obrajii.
Pielea mi se face de gaina.
Si rad. Si cum pot sa rad.
Contagios.
Stiu asta pentru ca simt si vad cum te inveselesti cand ma vezi.
Cum ti se schimba culoarea la fata si incepi sa fi ceva mai tu.
In momentele astea imi place de tine.
Incepi sa faci parte din lumea mea.
Si lumea asta e mica.
Mandrule.
Lupta-te sa devi cavaler.
Arme, sabii si o singura domnita la ananghie.

C.


joi, 16 iunie 2011

The Olympian, the Dreams

"The day before yesterday, my dreams were stolen. A God, with an unknown name and a sad face, came down from Mount Olympus and stole my most beautiful ability: dreaming. After that, the sky opened for him and he left. He didn`t even look back. He didn`t care.
(...)
I don`t think that the Olympian is coming back. But, in case he does think of paying me a visit, I want to be ready. So, stranger, don`t get upset if I ask you to lend me some dreams. I promise to take good care of them."

 ("Corners of Life"- Andreea Simion)

C.