Ceva nou.

  
      Am 15 ani. Nu ma consider o "persoana mare", dar, nici o "persoana mica", nu sunt. Exist intre cele doua. La mijloc. :)
     Este un loc ciudat. Au loc schimbari. Lasi in urma copilaria si ajungi la liceu, unde cresti, unde te maturizezi.. Asta este scenariul. Se repeta mereu. Dar eu nu vreau sa joc ca un actor prost rolul cel mai important.
     Nu imi poate impune nimeni ce sa fac fara, ca eu, sa-i permit. Nu las in in urma copilaria. Este gresit. Copilaria o porti mereu cu tine, daca vrei. Ea este baza fiecarui om. Eu mi-am format ideile, principiile si caracterul in aceasta perioada. Voi tine si cu dintii, daca este nevoie, de amintirile mele. Cineva m-a intrebat odata: Daca ai putea sa-ti stergi vreodata vreo amintire, care ar fi aceea? Niciuna, pentru ca nu as sterge nimic. Lucrurile bune si rele pe care le-am facut pana acum m-au format ca om. Daca as sterge ceva m-as uita pe mine, de unde provin.Am nevoie sa stiu ce am facut, pentru a nu mai repeta vreo greseala sau pentru a imbunatatii un lucru facut daca mai am ocazia. Asa ca nu voi lasa nimic, din ce mi s-a intamplat pana acum, in urma.
     Intr-adevar trebuie sa mergi mai departe. Trebuie ,la un moment, dat sa cresti, sa te maturizezi. Lasati-ma pe mine sa decid cand va veni acel moment. Inca nu am ajuns in situatia in care sa-mi fie frica de viitor. Vad diferit lucrurile. "Toti traim sub acelasi cer, dar fiecare are propriul sau orizont!"
     A trebuit sa iau cateva decizii in ultimul timp. A fost greu, dar am facut fata situatiei. Stiu ca totul va fi bine. Poate ca tocmai de asta aveam nevoie. De un nou inceput!
     Asa ca stau aliniata la linia de start asteptand arbitrul sa-mi dea drumul in noua mea cursa!

C.